2018,,,, Aniversari ,,,, aniversari ,,,,

==========  Asa cum am mai scris si spus, anul 2018, este incarcat cu multe semnificatii :

 – 70 ani , de la Adoptarea de catre O N U a „Declaratia Universala a Drepturilor Omului”, vezi documentul, care sigur te intereseaza ca OM;

 – 70 ani, de la intonarea pentru prima data a Imnului Romaniei in 29 iulie in Parcul Zavoi din Ramnicu Valcea ;

 – 170 ani de la Revolutia Pasoptista, cu mari prefaceri ;

 – 200 ani de la nasterea lui Karl Marx, care a scris in 1848, Das Kapital,,,

 – 170 ani de la aparitia primelor definitii in Economie, MARXISMUL ,,,, a Nu se confunda cu Marxism ,,,,, leninism,,,, care se considera eroarea mondiala in deturnarea de la definirea Economiei Capitaliste,,,,,

  – 130 ani de la emiterea in 1888, a Deciziei Maynardv. Hill, prin care „casatoria e fundamentul familiei si al societatii fara de care nu poate exista nici civilizatie nici progres” ,,,, 

– mai tarziu cu 60 ani se adopta Declaratia Universala a Drepturilor Omului, unde la Art 16 se afirma acelas lucru ,,,,, 

– 3800 ani a fost adoptat Codul lui HAMMURABI, inscris pe Obelisc, referitoare la Rolul Femeii in viata Sociala a Procreierii ,,,

 170 ani, de cand la 15 martie, se”serbeaza”  nemeritat Ziua Ungariei deoarece: ungurii au avut conducator slovac pe Kossuth,,, general polonez pe Bem ,,,, capitala lor atunci era la Bratislava,,,, poetul asimilat Sandor Petofi,,, se numea de fapt Alexandru Petrovici, tot slovac,,,, consilier, pianistul evreu George Lichenstein,,, cereau sa iasa de sub regimul austriac,,,, cerand mai apoi sa fie in Imperiul Austro – Ungar ,,,, — Ce se vrea sa se serbeze de fapt ???? 

-= 7 0 ani de unele aspecte NEGATIVE :==== 30 martie 1948 ,,,, 11 iunie 1948,,,,,, 

 

 

 

=== FurA?ciuni ,,, Hakerizme

====  Cu mare mare regret am putut constata, o mare FURA�CIUNE a muncii mele de 1 an,,,, din luna mai 2017, pana n 9 aprilie 2018 ,,,, dar si disparitia unor materiale prin stergerea A�n bloc a unor materiale postate fara voia mea ,,,,,, prin NEMERNICIILE VREMURILOR ,,,,, 

==== Regret ca nu am mai putut reconstitui multe materiale de valoare,,,, care au disparut odata cu curA?tirea periodica,,,,, 

===== 2018, anul cu multe SEMNIFICATII

======  Pe langa aniversarea Unirii din 1918, trebuie sa reamintim 170 ani de la „Revolutia din 1848” , care a adus mari prefaceri in intreaga Europa, dar special pentru Romania, pregatirea Unirii din 1959, (aceasta avand in avans si Revolutia din 1821 a lui Tudor Vladimirescu, – care a zguduit cele 3 imperii cu ghearele infipte in provinciile Romanesti0 ,,,,, dar si cei 70 ani de la Adoptarea de catre O N U a Declareatiei Universale a Drepturilor Omului,,,,, dar si tot 70 ani de la marile prefaceri (bune/rele) ale anului 1948, ,,

===========  Cu AMARACIUNE se constata ca NU exista preocupari punctuale pentru nici una, in modul evident pana acum si nici nu exista sperante de la actuala Clasa Politica – absolut neadaptabila la necesitatile istorice, cultural – stiintifice Europene si transeuropene ,,,, 

=========== Raman ancorat in Evenimentele de natura Mediului Academic, cel Asociativ, si cel Cultural – stiintific si Turistic ,,,,,,, pentru valorificarea a tot ce mai este posibil, in aceasta lupta nedreapta pentru Societatea Civila Romaneasca ,,,, din cauza unora dintre politicienii prezentati in mass media ca fiind intr o profunda stare de CORUPTIE,,,,, in relatia cu fenomenul CAMATARESC privat si de STAT ,,,,, 

Conventia de la Venetia,,

============   Cititi Art. 4,  si va veti convinge ca trebuie citite toate cele 31 pagini,,,,,  Este in avantajul fiecarui Cetatean Roman/European,,,, 

RomA?nii au o vorbA?,,,,, Extrase din ,,,,,

a�z,,,,,,,,,,,RomA?nii au o vorbA?: a�zlupu-AYi schimbA? pA?rul, dar nA?ravul ba!a�?.
Nici lupii AYi nici oamenii, nu A�AYi vor schimba vreodatA? apucA?turile.
Latinii au sintetizat similitudinile dintre om AYi lup folosind expresia
a�?homo homini lupusa�? (a�?omul e lup pentru oma�?).
ParafrazA?nd sintagma a�zGod Bless America!a�?,
nelipsitA? din discursurile tuturor politicienilor americani,
nu A�mi mai rA?mA?ne decA?t sA? mA?/vA? A�ncurajez, cu nA?zuinA?a ca:
a�?Dumnezeu sA? binecuvA?nteze neamul omenesc!a�?

,,,,,a�sa�?a�?AZn noiembrie 1973, a apA?rut la Washington, A�n revista Business Week, un amplu interviu acordat de Nicolae CeauAYescu ziaristului american John Pearson. Era vorba despre un soi de prefaA?A? la vizita pe care perechea prezidenA?ialA? de la BucureAYti se pregA?tea sA? o A�ntreprindA? A�n SUA. La interviul pe care i l-a acordat AYefului statului romA?n, Ion AgheanA?, alias John Pearson, a fost A�nsoA?it de Cornel BurticA? (ministru al ComerA?ului Exterior – n.n.). Nicolae CeauAYescu habar nu avea cA? interlocutorul sA?u, de fapt, era romA?n neaoAY, infiltrat A�n urmA? cu aproape un deceniu A�n strA?inA?tate. Este de presupus cA? AYi Cornel BurticA? era la fel de ignorant.
Cert este cA? lui Ion Mihai Pacepa (adjunctul Azefului DirecA?iei de InformaA?ii Externe a�� n.n.) nu i-a scA?pat AYmecheria, rA?mA?nA?nd sA? mai afle AYi identitatea realA? a lui John Pearson. AZn decembrie 1976, generalul Pacepa a participat la analiza activitA?A?ii BrigA?zii U AYi spre surprinderea unor ofiA?eri prezenA?i, printre care AYi colonelul Ioan Toma, a adus unitA?A?ii elogii pentru modul inteligent A�n care fusese infiltrat A�n SUA Ion AgheanA?. Normal AYi conform regulamentelor A�n vigoare, cu poveste lui John Pearson se cuvenea sA? fie la curent numai ofiA?erii care lucraserA? cazul. Era evident cA? unul din acei ofiA?eri juca necinstit, oferindu-i lui Pacepa informaA?ii dintr-un domeniu care nu ar fi trebuit sA?-l intereseze. Gheorghe Manea (AYeful BrigA?zii U a�� n.n.), nu a procedat aAYa cum s-ar fi cuvenit, adicA? nu a verificat cine i-a furnizat superiorului sA?u o informaA?ie la care acesta nu avusese acces. Azi nici nu ar fi trebuit sA? aibA?. Deci, nu A�ntA?mplA?tor, A�n martie 1977, John Pearson a fost interogat de FBI A�n legA?turA? cu activitatea lui informativA? A�n beneficiul autoritA?A?ilor romA?neAYti. Din punctul acesta de vedere, timp de 12 ani, de cA?nd se instalase peste ocean, Ion AgheanA? nu A�ntA?mpinase nici un fel de dificultA?A?i.
In aprilie 1978, dupA? ultima vizitA? a lui Nicolae CeauAYescu A�n SUA, John Pearson a fost din nou anchetat de FBI, iar dupA? trA?darea lui Pacepa (fuga/defectarea A�n SUA, A�n iulie 1978 a�� n.n.), preventiv, Ion AgheanA? a fost rechemat A�n A?arA? (odatA? cu toA?i a�?acoperiA?iia�? care ar fi putut fi cunoscuA?i de trA?dA?tor-n.n.).a�? La 6 iulie 2003, The New York Times a publicat un articol semnat de un fost ambasador, Joseph C. Wilson, A�n care acuza administraA?ia Bush de a fi minA?it cA?nd a afirmat cA? Saddam Hussein a A�ncercat sA? cumpere uraniu din Niger. DupA? cA?teva zile, A�n replicA?, jurnalistul Robert Novak, a A�ncercat sA?-l discrediteze pe Wilson E�i ancheta sa. Acesta a sugerat, citA?nd sub protecE�ia anonimatului, doi oficiali cu rang A�nalt din administraE�ie, cA? Wilson a ajuns A�n Nigeria graE�ie intervenE�iei soE�iei sale, Valerie Plame Wilson, ofiA?er sub acoperire al CIA, a cA?rei identitate a fost astfel dezvA?luitA?.
Valerie Plame Wilson AYi Joseph C. Wilson
http://www.people.com
Deconspirarea unui ofiA?er acoperit constituie crimA? federalA? A�n SUA. In urma investigaA?iilor coordonate de Departamentul JustiA?iei, de-a lungul a peste trei ani, s-a stabilit cA? secretarul de stat adjunct Richard Armitage a fost la originea deconspirarii, iar Karl Rove, principalul consilier al preAYedintelui George W. Bush, considerat a�zcreierula�? acestuia, a fost identificat ca a doua sursA? a jurnaliAYtilor. Cei doi nu au fost urmariA?i niciodatA? pentru acest delict. Nu mA? intrebaA?i de ce, cA? nu vA? spun… Nu s-a realizat nici mA?car ridicarea accesului celor doi la documentele secrete ale CIA, solicitatA? oficial A�n repetate randuri de conducerea AgenA?iei. Nu mA? A�ntrebaA?i de ce, cA? nu vA? spun…
Richard Armitage Karl Christian Rove Singurul care a compA?rut in faA?a instanA?elor de judecatA? a fost AYeful de cabinet al vicepreAYedintelui Dick Cheney, Lewis Libby a�zScootera�?, dar nu pentru deconspirarea ofiA?erului acoperit, ci pentru cA? ar fi furnizat A�n cadrul anchetei depoziA?ii inexacte. A fost gA?sit vinovat de obstrucA?ionarea justiA?iei, mA?rturie falsA? AYi sperjur, fapte pentru care a A�ncasat 30 de luni de A�nchisoare AYi suplimentar a debitat statului, urmare AYi unei amenzi primite de la judecA?tori, 250.000 dolari.
Cel mai important personaj politic, A�n ultima sutA? de ani, care a susA?inut ferm cA? serviciile secrete trebuie sA? pA?streze secretul absolut E�i le-a protejat permanentde privirea publicului, a fost prim-ministrulbritanic Margaret Thatcher.Filosofia sa era,conform propriilorcuvinte:a�zNever admit anything unless you have toa�? (a�zNu voi recunoaE�te nimic, dacA? nu va trebuia�?).Succesorii acesteias-aulepA?dat uAYor de astfel de a�?prejudecA?A?ia�?,dA?nd prioritate intereselorpersonale.John Major a admis public existenE�a pe timp de pace a MI6, iar Tony Blair,cunoscut pentru extravaganA?ele sale politice, a mers pA?nA? la a publicadocumente secrete ale serviciilor de informaA?ii ale Albionului pentru a susE�ine cauza invadA?rii Irakului.
AZn acest context, veA?i fi probabil de acord cu mine cA?, dacA? la astfel de case mari se poate A�ntA?mpla aAYa ceva, nu a avut nici o logicA?agitaA?ia istericA? din RomA?niapentru o jalnicA? tentativA? cacialmistA? de deconspirare a unui presupus ofiA?er acoperit.DupA? isprava asta, pe unde oare nemaisituA?mA�n topul stupiditA?A?ii?
A treia temA? pe care doresc sA? o abordez este incertitudinea care planeazA? asupra dimensiunilor pe care le pot avea misiunile ofiA?erilor sub acoperire. Bref, pA?nA? unde se poate merge? Raspunsul corect este: pA?nA? departe, pA?nA? foarte departe, pA?nA? prea departea��Deci, NO LIMITS! VA? voi prezentasecvenA?edin desfA?AYurarea a douA? operaA?iuniexecutate de ofiA?eri sub acoperire ai CIA AYi o scurtA?prezentare a unuia dintre cele mai perfide servicii secrete din lumeAYi las cititorilor plA?cerea dea gA?si singuri paradigmelesituaA?iilor expuse.
AZn 1978, un fost ofiA?er acoperit al CIA, John R. Stockwell, a publicat cartea a�?In Search of Enemies: A CIA Storya�? (a�?AZn cA?utarea inamicilor: O istorie a CIAa�?), A�n care dezvA?luie faptul cA? A�n noaptea de 17 ianuarie 1961, A�n care Patrice Lumumba, prim-ministrul legal ales al Republicii Congo (LA�opoldville), a fost torturat AYi asasinat, E�eful staA?iei/rezidenA?ei CIA A�n Elisabethville, Lawrence Devlin, a fost A�n contact direct cu criminalii, avA?nd chiar un ofiA?er acoperit care a asistat la atrocitA?A?ile comise atunci. A doua zi, 18 ianuarie 1961, acelaAYi ofiA?er CIA a purtat prin Elisabethville, de dimineaA?A? pA?nA? seara, A�n portbagajul maAYinii sale, cadavrul lui Lumumba, cA?utA?nd o modalitate de a scA?pa de el.
Tom Polgar, ofiE�er de serviciu, A�n ziua de 9 0ctombrie 1967, la Cartierul General al C.I.A, cA?nd a primit informaE�ia cA? Che Guevara a fost asasinat, a A�ntrebat: a�?PoE�i trimite amprente?a�?, A�ntrebare la care John Tilton, E�eful staA?iei C.I.A. din La Paza��Bolivia, a replicat: a�? Pot trimite degetea�?. Ceea ce a AYi fA?cut! Acest dialog, de un cinism criminal, este reprodus A�n cartea a�zLegacy of Ashes: The History of the C.I.Aa�? (a�zMoAYtenire de scrum: Istoria C.I.A.a�?), publicatA?, A�n anul 2007, de Tim Weiner, jurnalist la ziarul New York Times, posesor a douA? premii Pulitzer. Cartea dezvA?luie, pe bazA? de documente ale CIA declasificate, implicarea acestei instituA?ii, prin acA?iuni sub acoperire, A�n asasinate politice – Rafael Trujillo (Republica DominicanA?), Patrice Lumumba (Congo), Ngo Dinh Diem (Vietnamul de sud) AYi Salvador Allende (Chile) -, A�n tentative de asasinat – numai asupra lui Fidel Castro au fost de ordinul zecilor -, A�n rA?piri, spionarea ziariAYtilor, experimente cu droguri AYi medicamente ilegale, testate inclusiv pe cetA?A?eni americani. Sunt prezentate, de asemenea, AYi alte acA?iuni murdare ale CIA: finanA?area Partidului CreAYtin-Democrat din Italia, prezenA?a pe statele de salarii ale AgenA?iei a prim-ministrului Italiei, Giulio Andreotti, a regelui Hussein al Iordaniei, a prim-ministrului Thieu al Vietnamului de Sud, a lui Mobutu din Congo, a lui Noriega din Panama etc.
P.Lumumba Che Guevara S. Allende R. Trujillo NgoDinh Diem Fidel Castro
Activitatea serviciilor de informaA?ii este strict circumscrisA? obiectivelor naA?ionale. Interesul naA?ional pA?leE�te A�nsA? de invidie A�n faE�a a�?misiunii divinea�?.
Marin Sorescu, A�n volumul a�?Teoria sferelor de influenE�A?a�?, a intitulat, bine inspirat din filozofia lui Nietzsche, un capitol, a�?Dincolo de bine E�i de rA?u, se A�ntinde mai binele E�i mai rA?ula�?.
Serviciul de spionaj al Vaticanului, cunoscut sub denumirea de a�?SfA?nta AlianE�A?a�?, A�nfiinE�at A�n secolul al XVI-lea de papa Pius al V-lea, s-a adaptat, timp de cinci secole, tuturor provocA?rilor opuse intereselor Bisericii Catolice. Principiul de acE�iune a rA?mas A�nsA? acelaE�i. Cel exprimat cu sinistrA? precizie de cardinalul Paluzzo Paluzzi, unul dintre primii E�efi ai a�?Sfintei AlianE�ea�?: a�?DacA? un papA? ordonA? ca cineva sA? fie lichidat A�n numele credinE�ei, acest lucru se va face fA?rA? discuE�ie. Este vrerea lui Dumnezeu, iar noi (a�?SfA?nta AlianE�A?a�? a�� n.n.), braE�ul sA?u executiva�?. Cu o asemenea pretinsA? dispensA?, acordatA? de A�nsuE�i Atotputernicul, orice faptA? capA?tA? legitimitate A�n conE�tiinE�a celor implicaE�i. Papa Pius al V-lea Papa Pius al X-lea
(1566 a�� 1572) (1835 a�� 1914)
E?i, ca fireascA? urmare, aE�a cum pecizeazA? Eric Frattini A�n introducerea la cartea a�?La Santa Alianza, cinco siglos de espionaje Vaticanoa�? (a�?SfA?nta AlianE�A?. 500 de ani de spionaj la Vaticana�?): a�?PreoE�ii – agenE�i ai serviciului de spionaj papal a�?SfA?nta AlianE�A?a�? E�i ai serviciului de contra a�� spionaj a�?Sodalitium Pianuma�? (a�?AsociaE�ia lui Piusa�?, creatA? A�n 1910 de papa Pius al X-lea a��n.n.) a�� au ucis, furat, conspirat E�i trA?dat A�n numele lui Dumnezeu E�i al credinE�ei catolice, din ordinul suveranului pontif. Spionii papei au fost simbolul perfect al devizei a�zPrin cruce E�i spadA?a�?.
Conciliul Vatican II (1962-1965)
http://www.newliturgicalmovement.org/ IatA? cA? realitatea transcende filosofia. Dincolo de mai bine E�i dincolo de mai rA?u, se manifestA? binele absolut E�i rA?ul absolut. Binele A�n stare purA? E�i rA?ul A�n stare purA?. Raiul E�i Iadul. AZn care, protagoniE�tii principali, A�ngerii E�i demonii sunt a�zsenioriia�? aparE�inA?nd a�zserviciilor inteligentea�? (a�?intelligence servicesa�?).
AZntr-un prim impuls, toate cele de mai sus mA? ispitesc sA? lansez apelul, care este AYi titlul eseului: Jos mA?AYtile, a�?senioria�?! Cu siguranA?A? lumea ar fi mai bunA?. Dar este la fel de incontestabil cA? aAYa ceva nu e viabil.
http://neuronusinguratic.com
RomA?nii au o vorbA?: a�zlupu-AYi schimbA? pA?rul, dar nA?ravul ba!a�?.
Nici lupii AYi nici oamenii, nu A�AYi vor schimba vreodatA? apucA?turile.
Latinii au sintetizat similitudinile dintre om AYi lup folosind expresia
a�?homo homini lupusa�? (a�?omul e lup pentru oma�?).
ParafrazA?nd sintagma a�zGod Bless America!a�?,
nelipsitA? din discursurile tuturor politicienilor americani,
nu A�mi mai rA?mA?ne decA?t sA? mA?/vA? A�ncurajez, cu nA?zuinA?a ca:
a�?Dumnezeu sA? binecuvA?nteze neamul omenesc!a�?
Gen.br. (r) Vasile MAIEREAN
BIBLIOGRAFIE
– Weiner, Tim, a�?Legacy of Ashes: The History of CIAa�?, Ed. Double-day, New York, 2007.
– Maierean, Vasile /Dulciu, Dan, a�?O istorie a criptologiei romA?neE�tia�?, Ed. RAO, Buc., 2010.
– Pelin, Mihai, a�zCulisele spionajului romanesc/DIE/1955-1980a�?, Ed. Ev. RomA?nesc, 1997.
– Stockwell, John R., a�?In Search of Enemies: A CIA Storya�?, Ed. WW Norton, 1978.
– Frattini, Eric,a�?La Santa Alianza, cinco siglos de espionaje Vaticanoa�?, Ed. E. Libros, 2004.

Navigheaza : pe Structurile Site ului

====================== Site ul este conceput pentru a prezenta un minim de date cu privire la unele activitati mai recente, cu trimitere la unele elemente de identificare intr o forma destul de transparenta, fara cosmetizare , dar si fara detalii speculative ,,,, Incercati sa valorificati elementele de prezentare in scopul unor PARTENERIATE, pe domeniile Profesionale indicate, dar cel mai mult pe elemente de CONSILIERE si CONSULTANTA,,,,, dupa o EXPERIENTA de peste 35 ani in Domeniul Economico-Finaniar, Fiscal, de Managementul Riscului, Formator, Promovare si dezvoltare Turism Rural, Interconexiuni Cultural – Stiintifice ,,, Drepturi si Libertati Reale Fundamentale, analize de spete pentru . C E D O ,,,,,,,