2018,,,, Aniversari ,,,, aniversari ,,,,

==========  Asa cum am mai scris si spus, anul 2018, este incarcat cu multe semnificatii :

 – 70 ani , de la Adoptarea de catre O N U a „Declaratia Universala a Drepturilor Omului”, vezi documentul, care sigur te intereseaza ca OM;

 – 70 ani, de la intonarea pentru prima data a Imnului Romaniei in 29 iulie in Parcul Zavoi din Ramnicu Valcea ;

 – 170 ani de la Revolutia Pasoptista, cu mari prefaceri ;

 – 200 ani de la nasterea lui Karl Marx, care a scris in 1848, Das Kapital,,,

 – 170 ani de la aparitia primelor definitii in Economie, MARXISMUL ,,,, a Nu se confunda cu Marxism ,,,,, leninism,,,, care se considera eroarea mondiala in deturnarea de la definirea Economiei Capitaliste,,,,,

  – 130 ani de la emiterea in 1888, a Deciziei Maynardv. Hill, prin care „casatoria e fundamentul familiei si al societatii fara de care nu poate exista nici civilizatie nici progres” ,,,, 

– mai tarziu cu 60 ani se adopta Declaratia Universala a Drepturilor Omului, unde la Art 16 se afirma acelas lucru ,,,,, 

– 3800 ani a fost adoptat Codul lui HAMMURABI, inscris pe Obelisc, referitoare la Rolul Femeii in viata Sociala a Procreierii ,,,

 170 ani, de cand la 15 martie, se”serbeaza”  nemeritat Ziua Ungariei deoarece: ungurii au avut conducator slovac pe Kossuth,,, general polonez pe Bem ,,,, capitala lor atunci era la Bratislava,,,, poetul asimilat Sandor Petofi,,, se numea de fapt Alexandru Petrovici, tot slovac,,,, consilier, pianistul evreu George Lichenstein,,, cereau sa iasa de sub regimul austriac,,,, cerand mai apoi sa fie in Imperiul Austro – Ungar ,,,, — Ce se vrea sa se serbeze de fapt ???? 

-= 7 0 ani de unele aspecte NEGATIVE :==== 30 martie 1948 ,,,, 11 iunie 1948,,,,,, 

 

 

 

=== FurA?ciuni ,,, Hakerizme

====  Cu mare mare regret am putut constata, o mare FURA�CIUNE a muncii mele de 1 an,,,, din luna mai 2017, pana n 9 aprilie 2018 ,,,, dar si disparitia unor materiale prin stergerea A�n bloc a unor materiale postate fara voia mea ,,,,,, prin NEMERNICIILE VREMURILOR ,,,,, 

==== Regret ca nu am mai putut reconstitui multe materiale de valoare,,,, care au disparut odata cu curA?tirea periodica,,,,, 

===== 2018, anul cu multe SEMNIFICATII

======  Pe langa aniversarea Unirii din 1918, trebuie sa reamintim 170 ani de la „Revolutia din 1848” , care a adus mari prefaceri in intreaga Europa, dar special pentru Romania, pregatirea Unirii din 1959, (aceasta avand in avans si Revolutia din 1821 a lui Tudor Vladimirescu, – care a zguduit cele 3 imperii cu ghearele infipte in provinciile Romanesti0 ,,,,, dar si cei 70 ani de la Adoptarea de catre O N U a Declareatiei Universale a Drepturilor Omului,,,,, dar si tot 70 ani de la marile prefaceri (bune/rele) ale anului 1948, ,,

===========  Cu AMARACIUNE se constata ca NU exista preocupari punctuale pentru nici una, in modul evident pana acum si nici nu exista sperante de la actuala Clasa Politica – absolut neadaptabila la necesitatile istorice, cultural – stiintifice Europene si transeuropene ,,,, 

=========== Raman ancorat in Evenimentele de natura Mediului Academic, cel Asociativ, si cel Cultural – stiintific si Turistic ,,,,,,, pentru valorificarea a tot ce mai este posibil, in aceasta lupta nedreapta pentru Societatea Civila Romaneasca ,,,, din cauza unora dintre politicienii prezentati in mass media ca fiind intr o profunda stare de CORUPTIE,,,,, in relatia cu fenomenul CAMATARESC privat si de STAT ,,,,, 

Sarbatorire JANDARMERIA,,,

==========  Astazi, 31 mai 2017, se aniverseaza 167 ani de la primul document de infiintare a Jandarmeriei la 3 aprilie 1890 ,,,,, Sunt si alte date ulterioare,,,,, dar si consemnari similare despre date anterioare acestei date ,,,,,

=========expunere Sevastian   BALESCU ,,,,,

==== Bradet 2011,,,,

Sucursala TimiAYoara a�?Fiii Gorjuluia�? 1984- interferenA?e culturale Gorj-TimiAY
O reuAYitA? cu aprecieri a Simpozionului de la BrA?det Gorj

Timp de douA? zile, in judeA?ul Gorj, a fost prezenta o delegaA?ie formatA? din 34 de persoane din patru judeA?e AYi municipiul BucureAYti, care s-au constituit A�n oaspeA?i de onoare A�n oraAYul BumbeAYti Jiu,primiti A�nsuAYi de cA?tre primarul oraAYului, domnul Constantin BOBARU A�mpreunA? cu viceprimarul Ilie CRINTEA AYi consilierul Petre CIUCLEA, la intrarea A�n judeA? mai precis la MA?nA?stirea Lainici AYi apoi la o analizA? AYi proiecte de cooperare la sediul PrimA?riei A�n data de 7 octombrie 2011.S-a vizitat municipiul TA?rgu Jiu care a lA?sat o impresie plA?cutA? prin curA?A?enia AYi ordinea afiAYatA?.
AZn data de 8 octombrie A�ncepA?nd cu orele 10.00 A�n satul BrA?det s-a desfA?AYurat un grandios Simpozion NaA?ional pentru tineret organizat cu sprijinul conducerii Colegiului MA?tA?sari AYi a consilierilor locali. S-a vizitat apoi satul HobiA?a A�n care s-a nA?scut marele sculptor Constantin BrA?ncuAYi precum AYi MA?nA?stirea din oraAYul Tismana. AZn toate aceste locuri, s-au cules mai multe impresii pe un registru de consemnA?ri dintre care redA?m pe cele mai importante pentru cititorii cotidianului Gorjeanul care s-a constituit permanent un partener media pentru aceasta structura asociativA? FIII GORJULUI- de pretutindeni Sucursala TimiAYoara 1984, A�n relaA?ia permanentA? cu Liga CulturalA? FIII GORJULUI cu sediul A�n BucureAYti precum AYi cu autoritA?A?ile administraA?iei publice conform conA?inutului capitolului VIII din O.G nr.26/ 2000 aprobat prin Legea nr. 246 cu privire la AsociaA?ii AYi FundaA?ii, structura asociativA? este o entitate juridcA? ca nucleu fondator al unei importante formaA?inui sub denumirea a�?AsociaA?ia AztiinA?ificA? pentru Consolidare Mediu Asociativa�? A�n conexiuni AYi parteneriate cu un numA?r de peste 275 de alte AsociaA?ii AYi FundaA?ii din A?arA? AYi diasporA?, cu un numA?r A�nsemnat de membrii titulari fii ai Gorjului A�ncA? din 1984 AYi un numA?r de membrii de onoare din alte AsociaA?ii, FundaA?ii, FederaA?ii AYi InstituA?ii de ArtA? AYi CulturA? avA?nd ca obiectiv principal omagierea de evenimente AYi personalitA?A?i gorjene.
PrezenA?i la manifestA?rile principalului eveniment din satul BrA?det sub titlul a�?InterferenA?e Culturale- Simpozion NaA?ional pentru tinereta�?, domnul Ciprian FLORESCU, consilier A�n cadrul Consiliului JudeA?ean Gorj A�mpreunA? cu soA?ia dA?nsului CodruA?a FLORESCU, realizator de emisiuni folclorice, fiicA? a satului BrA?det, au consemnat aspecte ce nu pot trece cu vederea faA?A? de interesul cititorilor AYi anume:
a�?Ca de fiecare datA?, cel ce se naAYte pe maurile JilA?ului, A�n minunata vatra romA?neascA?, BrA?det, A�AYi aminteAYte cu mare drag de casa pA?rinteascA?, de locurile de joacA?, scA?ldate de razele soarelui. NiciodatA?, dar niciodatA?, nu uitA? cA? drumul A�n viaA?A? a pornit de aici. Tocmai de aceea existA? mereu, mereu, A�ntoarcerea acasA?. ExistA? peste ani, A�ntA?lnirea cu cei dragi, cu locurile natale. Azi de fiecare datA?, parcA? fA?rA? excepA?ie, se porneAYte o mare sA?rbA?toare, a sufletului, a locului.
Azi pentru toate acestea, orice brA?deA?ean, indiferent de locul A�n care a ajuns, trebuie apreciat pentru faptul cA? AYtie sA?-AYi A�ntoarcA? privirea AYi gA?ndul acasA?.
Toate gA?ndurile bune, sA?nA?tate deplinA?, viaA?A? lungA? AYi bun venit acasa A�n Gorj, la BrA?det, tuturor acelora plecaA?i departe dar care nu uitA? sA? vinA? sau sA? se gA?ndescA? din cA?nd A�n cA?nd la locurile natale.a�?
Iar soA?ia sa CodruA?a continuA? A�n acelaAYi Registru de consemnA?ri astfel: a�? MA? A�ntorc de fiecare datA? cu emoA?ie A�n locul A�n care mi-am petrecut cea mai emoA?ionantA? perioadA? din viaA?a mea, copliA?ria. CrescutA? A�n bA?tA?tura unor A?A?rani de o curA?A?enie sufleteascA? AYi de bunA?tate divinA?, am A�nvA?A?at cA? aici este casa sufletului meu, casa care mi-a marcat existenA?a. Cu bunicii A�ngeri AYi cu pA?rinA?ii sfinA?i-adevA?rate modele nu numai pentru mine ci AYi pentru A�ntregul sat, am considerat ca debutul meu profesional sA? aibA? loc, tot aici acasA?. OricA?te realizA?ri aAY avea AYi oricA?te locuri A�ndepA?rtate aAY vedea, atunci cA?nd vA?d turla bisericii din satul meu AYi oamenii dragi, sufletul A�mi vibreazA? de emoA?ie AYi de bucurie.
BinecuvA?ntaA?i fie oamenii care au sA?lA?AYluit AYi mai sA?lA?AYluiesc pe aceste tA?rA?muri minunate, binecuvA?ntate fie locurile AYi poveAYtile lor.
FelicitA?ri sincere d-lui BA?lescu, un fiu de seamA? al BrA?detului pentru acestA? bucurie a sufletului pe care a creat-o azi, 8 octombrie 2011 la BrA?det.
Cu stimA? AYi respect, profesor CodruA?a Florescu.a�?
Dat fiind alegerea locului de desfA?AYurare a evenimentului ca simpozion naA?ional pentru tineret, la Azcoala ElementarA? din BrA?det, prin grija doamnei director profesor Rodica DANCIU, cu pregA?tirea unui spectacol emoA?ionant pentru A�ntreaga asistenA?A?, suA?inut de toate nivelurile de A�nvA?A?A?mA?nt pe care dumneaei le pA?storeAYte, adicA? de la grA?diniA?A? grupa micA? la colegiu, aspiranA?i la A�nvA?A?A?mA?ntul superior, au participat foAYti profesori printre care Floarea BOBEI, de asemenea fiicA? a satului, Marioara CIORTEA fost profesor actualmente pensionar AYi scoacrA? a consilierului judeA?ean FLORESCU, care AYi aceasta a aAYternut cuvinte de laudA? astfel:
a�? Revin A�n satul A�n care m-am nA?scut, revin la AYcoala unde am A�nvA?A?at sA? scriu AYi sA? citesc care m-au ajutat sA? mA? A�ntorc acasA? dascA?l.
Doresc sA?-mi daA?i voie sA?-mi amintesc cu recunoAYtinA?A? de distinAYii mei A�nvA?A?A?tori, soA?ii AristiA?a AYi Pantelimon VIAzAN cA?rora le mulA?umesc pentru cA? mi-au deschis drumul cA?rA?ii.
MulA?umesc pA?rinA?ilor mei, A?A?rani autentici dar care au avut gA?nduri A�ndrA?zneA?e pe care le-am realizat prin desA?vA?rAYirea mea ca dacA?l al acestei AYcoli. MulA?umesc AYi A�n acelaAYi timp doresc sA?-l felicit pe SAVU al Dodii SA?A?a (n.a Sevastian BA?lescu), care ne-a prilejuit aceastA? A�ntA?lnire A�n satul nostru unde el se A�ntoarce cu mare drag. MulA?umesc tuturor organizatorilor, qam regA?sit aceastA? AYcoalA? foaret bine dotatA?, bine A�ngrijitA?, tot respectul pentru toA?i cei care muncesc A�n acest lA?caAY de culturA?.
Cu recunoAYtinA?A? pentru toA?i, profesor MA?rioara CIORTEAa�?

AZn cadrul activitA?A?ilor de la Primul Centru Rural pentru Informare AYi Documentare IstoricA? s-au A�nscris A�ntA?lniri de lucru iar membrii delagaA?iei printre care Alexandru DUMITRESCU din BucureAYtiu, dr. HoraA?iu Constantin URECHESCHU, dr. Nadina GRECU, Gheogrhe BELEA din TimiAYoara AYi Georgeta Florina IORGA din Oradea, Leontina PRODAN din SA?laj precum AYi Nicolae IUGA, preAYedinte al Sucursalei Brad a SocietA?A?ii Culturale a�?Avram Iancua�?, A�mpreunA? cu secretarul Sucursalei AYi Ioan IUGA din A?ara Zarandulu, au admirat exponatele AYi au propus doamnei director profesor Rodica DANCIU sA? realizeze o permanentizare a programelor de omagiere a personalitA?A?ilor istorice, o descriere detaliatA? a obiectelor expuse AYi a donatorilor pentru A�ncurajarea activitA?A?ii muzeistice A�ncepute de cA?tre creatorul acestui prim Centru Rural,fiu al satului Sevastian BA�LESCU.
FA?rA? a se considera o A�ncA?rcA?turA? de texte redate dintr-un document considerA?m cA? sunt deosebit de utile de pA?strat aceste forme de valoare istoricA? pentru satul BrA?det, expresii scrise A�ntr-un moment anume creat AYi A�ntr-un loc ce are chiar rolul de a�? Primul Centru Rural pentru Informare AYi Documentare IstoricA?- spre o NouA? CulturA?a�?, craet cu un an A�n urmA? cu activitate de A�nceputuri muzeistice la care participanA?ii la eveniment AYi.au adus un spor de valoare prin prezenA?a doamnei Rodica BELEA, membru al Uniunii ArtiAYtilor Plastici A�mpreunA? cu doamna Leontina PRODAN, o mare iubitoare de tradiA?ii populare romA?neAYti, care au realizat o expoziA?ie de costume naA?ioanale din mai multe zone ale A?A?rii, la vcare s-a mai adA?ugat AYi profesor drd. Georgeta Florina IORGA din Oradea,s-a realizat un parteneriat cu domnul profesor drd. Claudiu Mihail PURDESCU, directorul adjunct al Colegiului Tehnic MA?tA?sari, profesor de istorie, primul custode al activitA?A?ii muzeistice AYi care prin parteneriatul A�ncheiat s-au stabilit forme AYi metode prin partenerii sA? asigure A�mbunA?tA?A?irea continua a activitA?A?ii muzeistice.

Chiar cu riscul unei repetiA?ii dar se cuvine a fi evidenA?iate prezenA?a AYi contribuA?ia deosebitA? a doamnelor profesoare Georgeta Florina IORGA din Oradea, Bihor AYi Leontina PRODAN din ZalA?u, SA?laj, care de asemenea au realizat parteneriate profesionale cu conducerea unitA?A?ilor de A�nvA?A?A?mA?nt din zonA? stabilindu-AYi de asemenea A�ntA?lniri de specialitate pe dezvoltarea turismului rural AYi vestimentaA?ie AYcolarA? ce se realizeazA? A�n TimiAYoara.
AZn cadrul Simpozionului, evocA?ri de mare valoare au rostit reprezenA?aA?ii AsociaA?iilor AYi FundaA?iilor, A�n primul rA?nd din partea Ligii Culturale a�?Fiii Gorjuluia�?-de pretutindeni cu sediul A�n BucureAYti, a fost prezent domnul Alexandru DUMITRAAzCU A�n calitatea de vicepreAYedinte A?i responsabil cu activitatea de tineret din cadrul structurii asociative naA?ionale centrale, care a declarat cA? evenimentul de la BrA?det este un A�nceput al activitA?A?ilor pentru tineret A�n cadrul Ligii AYi se bucurA? cA? Sucursala TimiAYoara are un Consiliu Director format numai din tineri sub 35 de ani cu care este mA?ndru sA? colaboreze A�n activitatea viitoare. De asemenea, domnul Nicolae IUGA, preAYedinte al filialei Brad al AsociaA?iei NaA?ional Cultural Patriotice a�? Avram Iancua�? cu sediul central A�n Cluj a rostit o fulminantA? evocare fA?cA?nd o paralelA? A�ntre eroul naA?ional Avram Iancu AYi marele conducA?tor Domnua�� Tudor, referindu-se la parteneriatul de omagiere a personalitA?A?ilor istorice pe care l-a realizat cu domnul Sevastian BA�LESCU.
Simpozionul s-a bucurat AYi de prezenA?a unor personalitA?A?i marcante din mediul academic fiind prezent prof. univ.dr.ing. Gheorghe BELEA, jurist Eugenia PITICEA, Nicoleta CONSTANTINESCU, Aloisa PETRUCEANU AYi Sabina NISTOR care de asemenea au realizat parteneriate cu cadrele didactice precum AYi oportunitA?A?i de cooperare de specialitate. Avocatul Teofil HAICA�, un specialist A�n drept internaA?ional, moAYteniri AYi alte speA?e ce fac obiectul unor frA?mA?ntA?ri legate de sculptorul Constantin BRA�NCUAzI, s-a referit A�n impresionantul sA?u discurs la rolul AYcolii A�n actuala etapA? istoricA? pentru pA?strarea AYi conservarea tradiA?iilor istorice accentuA?nd pe douA? personalitA?A?i pe care orice romA?n ar trebui sA? le aibA? A�n vedere AYi care sunt din fericire gorjeni AYi anume din domeniul artei Constantin BRA�NCUAzI care a revoluA?ionat arta modernA? A�n lume AYi Tudor VLADIMIRESCU care a deschis pragul istoriei moderne A�n RomA?nia prin RevoluA?ia de la 1821.

A fost aAYteptat AYi cuprins A�n program ca o personalitate de seamA? sA? fie prezent la eveniment, strA?-strA?nepotul lui Tudor VLADIMIRESCU ce poartA? acelaAYi nume A�ntr-o formA? continuA? de la bunicul la tatA?l sA?u AYi mai apoi la fiul sA?u acela de Tudor VLADIMIRESCU, care trA?ieAYte A�n BucureAYti, a participat la lansarea de carte AYi o emisiune televizatA? despre Domnu Tudor la TimiAYoara dar despre care am aflat ulterior ca i-a fost deturnat traseul spre rezolvarea unui interes al scriitorului Laurian STA�NCHESCU, venit cu acesta din BucureAYti, cu un scop care A�ncA? nu este elucidat deoarece nu a reuAYit sA? A�nteleagA? sprijinul loogic AYi legic de care ar trebui sA? A?inA? seama A�n nedesluAYita misiune pe care AYi-a asumat- o AYi despre care am aflat la A�ntoarcerea delegaA?iei spre TimiAYoara cu trecerea prin satul HobiA?a cA? deturnarea strA?-strA?nepotului lui Tudor VLADIMIRESCU de la un program bine determinat a fost acela de a evita o A�ntA?lnire cu delegaA?ia din TimiAYoara a Fiii Gorjului, de la care a primit sprijun moral prin A�nregistrarea unui memoriu la DirecA?ia de CulturA? cu proceduri clare pe care acesta ar trebui sA? le urmeze, A�n soluA?ionarea raporturilor juridice AYi diplomatice A�n relaA?ia cu C-tin BRA�NCUAzI, memoriu A�nregistrat de cA?tre structura noastrA? asociativA? la DirecA?ia pentru CulturA? AYi Culte a judeA?ului TimiAY aflat A?n analizA? la Secretariatul General al Guvernului prin adresa nr. 15C/1609/p/06ctombrie2011AYi mai apoi sub numA?rul 5138 din 24 octombrie 2011 la Secretariatul General al Ministerului Culturii AYi Patrimoniului NaA?ional, aspecte de care putem sA? spunem cA? purtA?m o mA?ndrie A�n relaA?ia cu autoritA?A?ile publice conform conA?inutului legislativ mai sus prezentat pe care A�l stA?pA?nim AYi A�l aplicA?m.
Este greu de redat contribuA?ia fiecA?rui participant dar nu se poate trece peste recitalul de excepA?ie a poetului AYi al scriitorului Florian SAIOC precum AYi evocarea pe care a realizat-o A�ntr-o formA? specificA? cetA?A?eanul spaniol Jose Miguel VINALS, prezent pentru prima datA? A�n judeA?ul Gorj AYi A�n mod deosebit la o activitate culturalA? dintr-un sat din zona JilA?ului, precum AYi arhitect Dana MA�RZA, Iadranca NECHITA, Adriana HAICA AYi scriitor-filosof Mihail Tripon CA�RJA de asemenea pentru prima datA? A�n Gorj.
Ziua de 8 octombrie 2011,s-a constituit pentru satul BrA?det A�ncA? un moment de inflorire a culturii gorjene prin numA?rul mare de participanA?i, a valorii artistice AYi culturale a acA?iunilor ce s-au desfA?lAYurat dar AYi a oportunitA?A?ilor ce s-au creat pentru etapa urmA?toare, dacA? se are A�n vedere punerea A�n valoare de cA?tre reprezentanA?ii instituA?iilor de artA?, culturA? AYi A�nvA?A?A?mA?nt a soluA?iilor propuse AYi a formelor de parteneriat A�ncepute.
Un deosebit proiect a rA?mas A�ncA? nesoluA?ionat cel propus de cA?tre Centrul de CulturA? AYi ArtA? al judeA?ului TimiAY pentru un parteneriat A�ntre cele douA? Ansambluri Profesioniste respectiv Doina Gorjului AYi Ansamblul Banatului pentru care existA? o adresA? oficialA? ce va fi depusA? prin formele specifice ale Legii nr. 233/2002, avA?ndu-se precedente de lipsA? a rA?spunsului la petiA?ii din partea unor instituA?ii gorjene la adrese depuse spre soluA?ionare.

Nu se poate trece uAYor peste aspectele din ziua de 7 octombroie 2011, ca zi pregA?titoare a evenimentului A�nscris A�n Agenda CulturalA? a judeA?ului Gorj cA?nd conducerea AdministraA?eie Publice Locale din oraAYul BumbeAYti Jiu respectiv domnul primar Constantin BOBARU, A�nsoA?it de viceprimarul Ilie CRINTEA, consilierul Petre CIUCLEA, doamna referent al Consiliului JudeA?ean Gorj Raluca Lavinia GHERGHE, conducerea MA?nA?stirii Lainci AYi a Azantierului HidroconstrucA?ia SA din localitate au reuAYit sA? impresioneze delegaA?iile sosite A�n judeA? prntr-o cA?lduroasA? primire AYi acA?iuni de ospitalitate specific gorjeneascA?, cA?rora se cuvine o recunoAYtinA?A? deosebitA?.

Deosebit de valoroase rA?mA?n A�n amintirea noastrA? AYi a delegaA?iilor prezente A�n cele douA� zile A�n judeA?ul Gorj, cuvintele de mare A�nA?elepciune religioasA?, ortodoxA? rostite de pA?rintele CALIST, ghidul MA?nA?stirii Lainci care a vorbit cu deosebitA? evlavie despre poziA?ia lA?caAYului de cult ortodox A�n cadrul Mitropoliei Olteniei, despre canonizarea SfA?ntului Irodion care a avut loc A�n anul 2011 ca un eveniment deosebit pentru ortodoxia romA?nA?.
Valorificarea rezultatelor acestui eveniment va face obiectul mai multor A�ntA?lniri de lucru ale membrilor Consiliului Director ai Sucursalei TimiAYoara ai Fiii Gorjului cu membrii ai delegaA?iilor, cu reprezentanA?i ai instituA?iilor de artA?, culturA? AYi A�nvA?A?A?mA?nt din Gorj, cu speciliAYti astfel A�ncA?t sA? se constituie A�ntr-o procedurA? participativA? A?i A�ntr-o soluA?ionare realA? a aspectelor cu care se confruntA? societatea civilA? A�n acestA? etapA? istoricA?.

HoraA?iu Daniel BA�LESCU,

Satul natal BRADET Gorj

Satul BrA?det, a�zReA�nviere culturalA?a�?, 8 octombrie 2010
Articol de Vertical pe 6 Octombrie 2010articol citit de 1,605 ori | FA?rA? comentarii
Este greu sA? uit bogA?A?ia de activitA?A?i culturale din anii 1955-1965 inclusiv din satul BrA?det care a fost comunA? de sine stA?tA?toare iar acum este aparA?inA?tor comunei MA?tA?sari AYi din pA?cate am constatat cu durere A�n suflet cA? viaA?a culturalA? A�n acest sat a amuA?it.
Inspirat de cele vA?zute A�n deplasA?rile mele A�n statele ComunitA?A?ii Europene, dar AYi de cerinA?ele legislative AYi proiectele ce se lanseazA? cu privire la modernizarea satelor AYi avA?nd A�n vedere prevederile Legii nr. 182 din 2000 republicatA? A�n 2008 cu modificA?rile AYi completA?rile ulterioare, mi-am propus de aici din TimiAYoara, ca fiu al Gorjului, ca fiu al satului BrA?det sA? nu rA?mA?n pasiv la starea de fapt faA?A? de satul A�n care m-am nA?scut AYi, A�n calitate de coordonator al Sucursalei TimiAYoara ce aparA?ine Ligii culturale Fiii Gorjului de pretutindeni dar AYi reprezentant de drept al unei entitA?A?i juridice din mediul asociativ, sA? dau naAYtere unei instituA?ii sub denumirea a�zPRIMUL CENTRU RURAL PENTRU INFORMARE AzI DOCUMENTARE ISTORICA� SPRE O NOUA� CULTURA�a�?.
AceastA? instituA?ie se doreAYte a nu avea culoare politicA?, a nu implica AYi a nu rA?spunde nici unei provocA?ri politice, a nu deservi AYi a nu se aservi vreunui reprezentant al mediului politic ci, o provocare pentru toA?i fiii satului sA? promoveze acA?iunea a�zDIN REALITATE SPRE ETERNITATEa�? A�n sensul de a depune elemente ce se constituie A�n mA?rturie a vieA?ii AYi activitA?A?ii lor pe care o considerA? mai deosebitA? spre a putea fi exemple de urmat pentru tA?nA?ra generaA?ie.
AZn ce mA? priveAYte am depus sub calitatea de donaA?ie, elemente patrimoniale personale cumulate AYi pA?strate A�ncA? din anii 1950 A�n ce priveAYte viaA?a din domeniul profesional AYi cel de instruire AYcolarA? dar AYi din activitatea profesionalA?, precum AYi cea extra-profesionalA? spre a sta mA?rturie evoluA?iei mele de la statutul de copil sA?rac nA?scut dintr-o familie cu 9 copii din care 6 A�n viaA?A? AYi pA?nA? la reprezentant AYi membru A�n structuri ale mediului asociativ cu relaA?ii A�n cadrul Uniunii Profesiilor Liberale din RomA?nia, cu calitatea de expert contabil judiciar, expert evaluator membru titular senior, practician A�n insolvenA?A?, reorganizare AYi lichidare, membru al Corpului ExperA?ilor Judiciari AYi Extrajudiciari, membru A�n Consiliul Director pe A?arA? al Corpului ExperA?ilor Tehnici din RomA?nia AYi nu A�n ultim rA?nd membru fondator AYi membru activ A�n multe AsociaA?ii AYi FundaA?ii ce au legA?turA? cu organisme similare din Comunitatea EuropeanA?.
AcA?iunea ce se doreAYte a fi realizatA? A�n data de 8 octombrie 2010 A�n satul natal BrA?det jud. Gorj este rezultatul unor eforturi cumulate de-a lungul vieA?ii AYi se doreAYte a fi un semn de preA?uire AYi recunoAYtinA?A? faA?A? de locurile natale AYi ca o replicA? a celor care au dus la amuA?irea culturalA? a acestui sat AYi trecerea lui spre o stare latentA?.
Aduc mulA?umiri preA?ioase dlor consilieri Vasile D. BA?lan, Mihai Purdescu AYi Gheorghe Turturea A�n special precm AYi A�ntregului Condiliu Local MA?tA?sari A�n general, dlui Cornel AzomA?cu, secretar general al Filialei Gorj al SocietA?A?ii de AztiinA?e Istorice din RomA?nia, dlui Albinel Firescu a�� director al Muzeului CurtiAYoara Gorj, dlui Viorel GA?rbaciu a�� director al Azcolii Populare de ArtA? TA?rgu-Jiu, dlui Virgil Cercelaru a�� cercetA?tor istoric, scriitor din comuna Aninoasa Gorj, directorului AYi colectivului de redacA?ie al revistei Cuget Liber din TA?rgu Jiu, familiei mele AYi unui numA?r foarte mare de prieteni care m-au A�ncurajat AYi care mA? vor susA?ine ca acA?iunea din 8 octombrie 2010 la BrA?det sA? aibA? succesul scontat A�n faA?a partenerilor media ce vor fi prezenA?i la acest eveniment.
Sevastian BA?lescu

========= UN TRUBADUR ,,,, prin Timisoara ,,,

==== Fila de CRONICA ,,,,

= Anul 2017, a inceput cu vreme si vremuri mai deosebite, in sensul ca temperaturile negative au fost destul de agresive, asa cum au spus specialisti raportat la 20 – 30 ani,,,,, dar VREMURILE au capatat randuieli deosebite prin detrapaje extreme al Guvernului prin Atac direct la Statul de drept prin O U G nr. 13/31ianuarie 2017, publicata in M. Of. la miez de noapte spe data de 01 februarie, care a inflamat Societatea Civila prin Manifestatii de strada pasnice dar hotarate,,,,, Si aqcum o stire cu adevarat SOCANTA !!!!!,,,

Daca banchiza Ross se va topii, in decurs de 10 ani Oceanul Planetar va creste cu 6m si vor disparea
multe orase si localitati de pe malul marii: Mamaia, Eforie, Costinesti, Braila, Galati etc.
O INFORMAEsIE E?OCANTA�:(Din partea cui oare?Gy.)

NU DONALD TRUMP VA SCHIMBA LUMEA, CI FENOMENUL ROSS DIN ANTARCTICA.

O informaE�ie satelitarA? de ultim moment ne aratA? cA? din continentul Antarctica, Banchiza Ross care s-a desprins cu ceva timp A�n urmA? de uscat, a intrat A�n derivA? pe direcE�ia nord-est.
Ce trebuie sA? E�tim despre aceastA? banchizA?. SuprafaE�a ei este echivalentA? cu jumA?tate din continentul european. AZnA?lE�imea ei de la suprafaE�a luciului oceanic variazA? A�ntre 50 E�i 120 m. Despre partea imersA? a acestui corp de gheaE�A? se cunosc A�nsA? date mai puE�ine. Se presupune cA? ar avea o adA?ncime scufundatA? cuprinsA? A�ntre 600 E�i 900 m dacA? nu chiar mai mult.
Deriva naturalA? a banchizei pe direcE�ia nord-esticA? o aduce A�n apele calde ale Oceanului Indian. IniE�ial se credea cA? va ajunge A�n apele ceva mai reci ale Atlanticului Sudic, dar curenE�ii oceanici E�i chiar forE�a eolianA? din zonA?, au fA?cut ca direcE�ia de miE�care a uriaE�ei banchize sA? se modifice. Se pare cA? fenomenul este ireversibil ca tendinE�A? de deplasare a acestei mega-banchize Ross.
Impactul pe care l-ar genera ajungerea acestei Banchize Ross A�n Oceanul Indian se estimeazA? de cA?tre specialiE�ti cA? va fi devastator pentru toate zonele costiere ale continentelor planetei. Calculele estimeazA? cA? A�n decurs de maxim 10 (zece) ani nivelul Oceanului Planetar ar putea creE�te treptat cu circa 6 (E�ase) metri A�n urma topirii integrale a acestei mase de gheaE�A?.
Nici nu vreau sA?-mi imaginez ce impact negativ va avea acest fenomen. Las la o parte faptul cA? multe oraE�e-port vor dispare, dar inundarea zonei costiere va duce inevitabil la reducerea suprafeE�ei uscatului E�i aE�a devenitA? insuficientA? pentru populaE�ia globului. Mai rA?u, se estimeazA? o modificarea a parametrilor climatici la nivelul A�ntregului nostru glob.
Astfel, musonii E�i taifunurile din Asia se vor amplifica atA?t ca intensitate de manifestare, dar mai ales sub aspectul cantitA?E�ilor de precipitaE�ii pe care le vor aduce pe uscat.
La nivelul Oceanului Atlanticului de Nord sunt scenarii efectuate pe modele complexe care aratA? cA? este posibilA? dacA? nu chiar certA? dispariE�ia Curentului cald al Golfului, care va schimba total spectrul
climatic al Europei Nordice, trecA?nd-o A�n zona climaticA? polarA? sau subpolarA?. Cel mai mult va suferi Scandinavia, arhipelagul Britanic, Islanda E�i E�A?rile din zona MA?rii Baltice.
AZn aceste condiE�ii marile grA?nare tradiE�ionale se vor restrA?nge, iar specialiE�tii anticipeazA? declanE�area unei crize a hranei greu de imaginat. Unele deE�erturi din peninsula Arabia sau din Africa NordicA?
se vor transforma A�n timp (peste 100 de ani) A�n savane, iar stepele tradiE�ionale (unde sunt E�i cele mai mari grA?nare ale lumii) din cele douA? Americi, din Europa, Asia E�i Australia, se vor transforma A�n zone
semi-deE�ertice sau chiar A�n deE�ert. Nu doresc sA? sperii pe nimeni, dar trebuie sA? A�nE�elegem cA? aceste fenomene, la care se vor mai adA?uga E�i alte multe evenimente negative noi, vor transforma radical lumea A�n care trA?im E�i pe care noi, din lipsA? de educaE�ie o consideram staticA? sau veE�nicA? aE�a cum este ea astA?zi. Nu, planeta noastrA? are niE�te cicluri dinamice ale evoluE�iei climatice care se desfA?E�oarA? independent de forE�a E�i/sau voinE�a omului. De aici trebuie sA? A�nE�elegem cA? noi reprezentA?m doar un mic component al biosferei E�i ar trebui sA? ne comportA?m sau sA? A�ncercA?m sA? ne adaptA?m cA?t mai repede la aceste noi condiE�ii dacA? mai vrem sA? mai supravieE�uim ca specie. Suntem o specie inteligentA? E�i putem realiza acest lucru. Referitor la RomA?nia, estimA?rile sunt E�i A�n plan negativ, dar E�i A�n plan pozitiv. Cert este cA? vom pierde definitiv Delta DunA?rii care se va transforma A�ntr-un mare golf, apoi o bunA? parte din zona litoralA? actualA?, cA?t E�i ceva teritoriu din lunca DunA?rii de Jos E�i din cA?mpia de subsidenE�A? a Siretului Inferior. Vom avea alternanE�e numeroase de ploi sub formA? de averse de tip torenE�ial marcate de lungi perioade de secetA? acutA? sau de uscA?ciune. Iernile vor devenii foarte geroase dar mult mai bogate A�n ceea ce A�nseamnA? grosimea stratului de zA?padA?. Probabil cA? fenomenul de inundaE�ii, dacA? nu vom lua mA?surile care se impun, va deveni ceva frecvent pentru mai toate cursurile de apA?.
La acestea trebuie sA? ne mai aE�teptA?m la o intensificare a proceselor de dinamicA? a peisajului, A�n care torenE�ii vor fragmenta intens versanE�ii despA?duriE�i recent, iar alunecA?rile de teren vor pune A�n pericol mai toate vetrele aE�ezA?rilor umane, drumurile etc. Dar dacA? vom A�ncepe sA? gA?ndim constructiv pentru a inhiba aceste fenomene, putem sA? devenim cel mai mare E�i mai important furnizor de hranA? din Europa, putem cA?E�tiga enorm de pe urma acestor modificA?ri la nivel planetar, numai dacA? E�tim sA? punem A�n practicA? acel parteneriat durabil dintre om/comunitA?E�ile umane E�i mediul A�nconjurA?tor.
ImaginaE�i-vA? cA? aceste transformA?ri ale planetei se vor face atrA?gA?nd dupA? sine declanE�area unor manifestA?ri antagonice A�ntre popoare, A�ntre state E�i chiar A�ntre blocurile militare. Aici trebuie sA? avem oameni
de mare calibru ca sA? E�tie cum sA? pA?zeascA? RomA?nia de marile urgii care sunt de aE�teptat a fi declanE�ate A�n fiecare colE� al lumii. Avem E�ansa sA? trecem peste aceste evenimente nefaste numai dacA? vom
A�ncerca sA? promovA?m oameni politici bine instruiE�i, nu fanfaroni sau ticA?loE�i E�i trA?dA?tori. Poate cA? Bunul Dumnezeu ne va da mintea cea necesarA? tuturor romA?nilor pentru a face ce trebuie, adicA? o alegere
bazatA? pe E�tiinE�A?, performanE�A? E�i moralitate.

Extras din L. 246,,,,,, O G 26/2000

CAPITOLUL IIIOrganizarea AYi funcA?ionarea asociaA?iilor AYi a fundaA?iilor
SecA?iunea 1Organizarea AYi funcA?ionarea asociaA?iei
Art. 20.
Organele asociaA?iei sunt:
a) adunarea generalA?;
b) consiliul director;
c) cenzorul sau, dupA? caz, comisia de cenzori.
Art. 21.
(1) Adunarea generalA? este organul de conducere, alcA?tuit din totalitatea asociaA?ilor.
(2) CompetenA?a adunA?rii generale cuprinde:
a) stabilirea strategiei AYi a obiectivelor generale ale asociaA?iei;
b) aprobarea bugetului de venituri AYi cheltuieli AYi a bilanA?ului contabil;
c) alegerea AYi revocarea membrilor consiliului director;
d) alegerea AYi revocarea cenzorului sau, dupA? caz, a membrilor comisiei de cenzori;
e) A�nfiinA?area de filiale;
f) modificarea actului constitutiv AYi a statutului;
g) dizolvarea AYi lichidarea asociaA?iei, precum AYi stabilirea destinaA?iei bunurilor rA?mase dupA? lichidare;
h) orice alte atribuA?ii prevA?zute A�n lege sau A�n statut.
(3) Schimbarea sediului poate fi hotA?rA?tA? de cA?tre consiliul director, dacA? aceastA? atribuA?ie este prevA?zutA? expres A�n statut.
(4) Adunarea generalA? se A�ntruneAYte cel puA?in o datA? pe an AYi are drept de control permanent asupra organelor prevA?zute la art. 20 lit. b)AYi c).
(5) Regulile privind organizarea AYi funcA?ionarea adunA?rii generale se stabilesc prin statut.
Art. 22.
(1) Asociatul care, A�ntr-o anumitA? problemA? supusA? hotA?rA?rii adunA?rii generale, este interesat personal sau prin soA?ul sA?u, ascendenA?ii sau descendenA?ii sA?i, rudele A�n linie colateralA? sau afinii sA?i pA?nA? la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare AYi nici la vot.
(2) Asociatul care A�ncalcA? dispoziA?iile alin. (1) este rA?spunzA?tor de daunele cauzate asociaA?iei dacA? fA?rA? votul sA?u nu s-ar fi putut obA?ine majoritatea cerutA?.
Art. 23.
(1) HotA?rA?rile luate de adunarea generalA?, A�n limitele legii, ale actului constitutiv AYi/sau ale statutului sunt obligatorii chiar AYi pentru asociaA?ii care nu au luat parte la adunarea generalA? sau au votat A�mpotrivA?.
(2) HotA?rA?rile adunA?rii generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziA?iilor cuprinse A�n statut, pot fi atacate A�n justiA?ie de cA?tre oricare dintre asociaA?ii care nu au luat parte la adunarea generalA? sau care au votat A�mpotrivA? AYi au cerut sA? se insereze aceasta A�n procesul-verbal de AYedinA?A?, A�n termen de 15 zile de la data cA?nd au luat cunoAYtinA?A? despre hotA?rA?re sau de la data cA?nd a avut loc AYedinA?a, dupA? caz.
(3) Cererea de anulare se soluA?ioneazA? A�n camera de consiliu de cA?tre judecA?toria A�n circumscripA?ia cA?reia asociaA?ia A�AYi are sediul. HotA?rA?rea instanA?ei este supusA? numai recursului.
Art. 24.
(1) Consiliul director asigurA? punerea A�n executare a hotA?rA?rilor adunA?rii generale. El poate fi alcA?tuit AYi din persoane din afara asociaA?iei, A�n limita a cel mult o pA?trime din componenA?a sa.
(2) AZn exercitarea competenA?ei sale, consiliul director:
a) prezintA? adunA?rii generale raportul de activitate pe perioada anterioarA?, executarea bugetului de venituri AYi cheltuieli, bilanA?ul contabil, proiectul bugetului de venituri AYi cheltuieli AYi proiectul programelor asociaA?iei;
b) A�ncheie acte juridice A�n numele AYi pe seama asociaA?iei;
c) aprobA? organigrama AYi politica de personal ale asociaA?iei, dacA? prin statut nu se prevede altfel;
d) A�ndeplineAYte orice alte atribuA?ii prevA?zute A�n statut sau stabilite de adunarea generalA?.
(3) Regulile generale privind organizarea AYi funcA?ionarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director A�AYi poate elabora un regulament intern de funcA?ionare.
(4) Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacA? era, pierde aceastA? calitate orice persoanA? care ocupA? o funcA?ie de conducere A�n cadrul unei instituA?ii publice, dacA? asociaA?ia respectivA? are ca scop sprijinirea activitA?A?ii acelei instituA?ii publice.
Art. 25.
DispoziA?iile art. 22 se aplicA? A�n mod corespunzA?tor AYi membrilor consiliului director. Deciziile consiliului director, contrare legii, actului constitutiv sau statutului asociaA?iei pot fi atacate A�n justiA?ie, A�n condiA?iile prevA?zute la art. 23.
Art. 26.
Consiliul director poate A�mputernici una sau mai multe persoane cu funcA?ii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt strA?ine de asociaA?ie, pentru a exercita atribuA?iile prevA?zute la art. 24 alin. (2) lit. b) AYi d).
Art. 27.
(1) Controlul financiar intern al asociaA?iei este asigurat de un cenzor.
(2) Pentru asociaA?iile cu mai mult de 100 de membri A�nscriAYi pA?nA? la data A�ntrunirii ultimei adunA?ri generale, controlul financiar intern se exercitA? de cA?tre o comisie de cenzori.
(3) AZn realizarea competenA?ei sale cenzorul sau, dupA? caz, comisia de cenzori:
a) verificA? modul A�n care este administrat patrimoniul asociaA?iei;

b) A�ntocmeAYte rapoarte AYi le prezintA? adunA?rii generale;
c) poate participa la AYedinA?ele consiliului director fA?rA? drept de vot;
d) A�ndeplineAYte orice alte atribuA?ii prevA?zute A�n statut sau stabilite de adunarea generalA?.
(4) Comisia de cenzori este alcA?tuitA? dintr-un numA?r impar de membri, din care majoritatea este formatA? din asociaA?i. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.
(5) Regulile generale de organizare AYi funcA?ionare ale comisiei de cenzori se aprobA? de adunarea generalA?. Comisia de cenzori A�AYi poate elabora un regulament intern de funcA?ionare.

BA?nA?A?eni A�n MaramureAYul Istoric

In perioada 24 august – 2 septembrie, municipiul Sighetu Marmatiei va gA?zdui prima ediA?ie a Simpozionului naA?ional de Consolidare a Mediului Asociativ „Zece zile in Maramuresul Istoric”, eveniment al cA?rui coordonator de program este timiAYoreanul Sevastian BA�LESCU ca, reprezentant al Sucursalei TimiAYoara a AsociaA?iei „Fiii Gorjului”.ConsacratA? stimulA?rii acA?iunilor de cooperare dintre AsociaA?iile, FundaA?iile AYi InstituA?iile de artA? AYi culturA?, respectiv, dialogului acestora cu administraA?ia